
M-am inspirat din Paraziţii: "sună 3 telefoane-odată, cravata te ia de gât, cât de urât dar te gândeşti că eşti abia la început"...şi se referă la ce a ajuns viaţa în ziua de azi pentru majoritatea oamenilor: un timp dedicat muncii şi somnului, un regim robotic, haotic. Nu spun că nu trebuie să-ţi câştigi existenţa, spun că mai trebuie să te şi relaxezi, să profiţi de viaţă, şi acum zic nu doar pentru că am citit pe net citatul de 100 de ori, ci pentru că eu chiar cred în ce spun: Ai o singură viaţă!...şi acum spun asta pentru că nu cred că dacă munceşti o viaţă o sa vină dupa moarte vreun zeu să te răsplătească...căci copilăria trece fără să realizezi, în adolescenţă faci un necaz din orice şi te temi să rişti, tinereţea o iroseşti în muncă pentru ca să-ţi asiguri o pensie la bătrâneţe, ce nu-ţi foloseşte la nimic atâta timp cât eşti singur şi nu ai prieteni sau măcar amintiri.( nu aştept critici pentru ce spun aici, având în vedere că asta e impresia mea despre viaţă: impresia unui "copchil de 5'şpe ani")